Aboneaza-te
prin RSS

Meteo

actualizat la data 2017-10-17
biletul zilei cu meciuri din fotbal biletul zilei pariuri sportive biletul zilei de azi la pariuri sportive


Istoria Modernă



Marile evenimente ale istoriei moderne s-au făcut simţite şi la Câmpulung; astfel, izbucnirea revoluţiei de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, şi măsurile luate de către acesta în favoarea maselor populare s-au bucurat şi de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de către eterişti la Goleşti, Tudor Vladimirescu este dus la Târgovişte prin Câmpulung, unde în noaptea de 22-23 mai 1821 este găzduit în casa boierului Constantin Chiliaşu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, oraşul este ocupat de cei doi fraţi ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae şi Iorgu, cu un detasament de ostaşi.
   Şi ideile Revoluţiei de la 1848 au pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în perioada de pregătire a revoluţiei câteva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La baza turnului-clopotniţă al mânăstirii Negru-Vodă se află o placă cu textul jurământului revoluţionarilor câmpulungeni de la 1848. Târgoveţii şi ţăranii, mobilizaţi de Apostol Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu,     A. Dacu, depuseseră jurământul pe noua Constituţie, declarându-se gata să sprijine prin toate mijloacele revoluţia.

 
   În cadrul general al luptei pentru Unire, remarcabilă a fost şi activitatea câmpulungenilor. Chiar din 1857 exista în oraş un comitet al Unirii, compus din 26 membrii, având ca preşedinte pe N. Brătianu şi ca secretar pe C.D. Aricescu. În semn de recunoştinţă pentru reformele înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, câmpulungenii şi muscelenii i-au dăruit o sabie pe care au comandat-o la Paris, de procurarea căreia s-a ocupat Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri.


   În Războiul de Independenţă, ostaşii musceleni, sub comanda maiorului Dimitrie Giurescu, au luptat cu eroism, iar populaţia orasului a ajutat armata prin donaţii şi rechiziţii. În vederea îngrijirii soldaţilor răniţi, ei au organizat două spitale cu 200 de paturi.

 
    La Câmpulung şi în împrejurimi, ostaşii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaş a rămas să amintească vitejia ostaşilor căzuţi în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăţ, Câmpulung, în toamna anului 1916. Monumentul comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateiaş, în 1935, după proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet.

   Nici celelalte evenimente majore din istoria României nu au lipsit din evoluţia oraşului Câmpulung şi a împrejurimilor sale. Urmărind istoria acestui oraş constatăm că nu există aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politică, acte culturale de anvergură naţională, mişcări de idei, la care câmpulungenii să nu-şi fi adus partea lor de contribuţie.
   În climatul spiritual fecund al Câmpulungului au crescut, s-au format şi şi-au realizat opera ştiinţifică sau artistică numeroase personalităţi ale culturii naţionale: Constantin D. Aricescu, Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Nanu, Constantin I. Parhon, Ion Barbu, George Ulieru, Constantin Baraschi, Tudor Muşatescu.